5 in Vatra Dornei
Strada Mihai Eminescu 17
primaria@vatra-dornei.ro
0230.375.229

EVIDENȚA PERSOANELOR

Serviciul Stare Civilă


str. Mihai Eminescu nr. 17

0230.375.229

0230.375.170

Serviciul Evidența Persoanelor


str. Unirii nr. 20-A

0230.375.466

0230.375.515

Actele necesare pentru înregistrarea naşterii

Întocmirea actului de naştere

Întocmirea actului de naştere se face de personalul cu atribuţii de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul ori, după caz, de către şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular de carieră.
Declararea naşterii se face în termen de 30 de zile pentru copilul născut viu şi în termen de 3 zile pentru copilul născut mort. Termenele se socotesc de la data naşterii. În cazul în care copilul născut viu a decedat înăuntrul termenului de 30 de zile, declararea naşterii se face în termen de 24 de ore de la data decesului.
Au obligaţia de a face declaraţia de naştere oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere, asistentului social sau, după caz, persoanei cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea sau oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.


Situaţii

1. Înregistrarea naşterii copilului din căsătorie – acte necesare:
certificatul medical constatator al naşterii;
certificatul de căsătorie al părinţilor copilului;
actul de identitate al mamei şi al declarantului;

2. Înregistrarea naşterii copilului din afara căsătoriei – acte necesare:
certificatul medical constatator al naşterii;
certificatul de naştere al mamei copilului;
actul de identitate al mamei şi al declarantului;

Pentru copiii născuţi de la data de 30.06.2016, întocmirea actului de naştere al copilului, în cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată, se face pe baza declaraţiei scrise a persoanelor îndreptăţite, conform legii, unui proces-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare, a certificatului medical constatator al naşterii şi a actului de identitate al declarantului. În acest caz, numele de familie şi prenumele copilului se stabilesc prin dispoziţie emisă în termen de 5 zile de la data solicitării de către primarul unităţii administrativ-teritoriale unde se înregistrează naşterea.

3. Recunoaşterea copilului din afara căsătoriei şi încuviinţarea purtării de nume:
Copilul conceput şi născut în afara căsătoriei poate fi recunoscut de către tatăl său.
Recunoaşterea poate fi făcută prin declaraţie la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor unde a fost/sau este înregistrată naşterea copilului, prin înscris autentic sau prin testament.

Numele copilului din afara căsătoriei:
Copilul din afara căsătoriei ia numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită;
În cazul în care filiaţia a fost stabilită ulterior şi faţă de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinţilor, poate lua numele de familie al părintelui faţă de care şi-a stabilit filiaţia ulterior sau numele reunite ale acestora;
Noul nume de familie al copilului se declară de către părinţi, împreună, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care a fost înregistrată naşterea;
În lipsa acordului părinţilor instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor unde a fost înregistrată naşterea;
În cazul în care copilul şi-a stabilit filiaţia în acelaşi timp faţă de ambii părinţi, aceştia declară împreună numele de familie al copilului la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care a fost înregistrată naşterea iar în lipsa acordului cu privire la numele de familie instanţa de tutelă hotărăşte şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă.

4. Înregistrarea copilului născut mort:
Termen de înregistrare: 3 zile de la data naşterii.

5. Înregistrarea copilului născut viu care a decedat în intervalul celor 15 zile
Termen de înregistrare: 24 de ore de la data decesului.

6. Situaţii în care declararea copilului se face după expirarea termenelor prevăzute de lege:
După împlinirea termenului de 30 de zile de la data naşterii, întocmirea actului de naştere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor sau, după caz, al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti.
Înregistrarea naşterii se realizează în termen de 90 de zile de la data solicitării.

Acte necesare:
cerere pentru înregistrarea naşterii;
certificatul medical constatator al naşterii;
certificatul de căsătorie al părinţilor copilului;
actele de identitate ale părinţilor;
expertiză medico-legală cu privire la data naşterii, în format lună, zi, şi sexul persoanei, dacă nu există certificat medical constatator al naşterii;

Actele necesare pentrue liberarea actului de identitate

Cartea de identitate

Cererea pentru eliberarea actului de identitate se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor pe raza căruia solicitantul are domiciliul sau reşedinţa.
Actele de identitate care se eliberează cetăţenilor români sunt cartea de identitate şi cartea de identitate provizorie.

Cartea de alegător se eliberează odată cu cartea de identitate la împlinirea vârstei de 18 ani. Persoanele care deţin carte de alegător sunt obligate să o predea la ghişeu în momentul depunerii actelor, întrucât, odată cu noua carte de identitate se eliberează şi o altă carte de alegător.
Actul de identitate se eliberează pentru prima dată la împlinirea vârstei de 14 ani. Cu acesta se face dovada identităţii, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă a titularului.
În sensul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.97/2005,republicată,cu modificările şi completările ulterioare, prin act de identitate se inţelege cartea de identitate , cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate.

Termenul de valabilitate al cărţii de identitate este, după cum urmează:
4 ani pentru persoanele cu vârstă cuprinsa între 14-18 ani;
7 ani pentru persoanele cu vârstă cuprinsa între 18-25 ani;
10 ani după împlinirea vârstei de 25 ani;
permanent după împlinirea vârstei de 55 ani.

În conformitate cu prevederile legale, cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte, în termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani sau cu cel mult 180 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate deţinut, dar nu mai puţin de 15 zile, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, pentru a solicita punerea în legalitate cu un act de identitate.
Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea primului act de identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul respectiv.

Cazuri în care se eliberează o nouă carte de identitate:
la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
dacă s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data ori locul naşterii;
în cazul schimbării domiciliului;
în cazul schimbării denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
în cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
în cazul deteriorării actului de identitate;
în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate; la expirarea sau revocarea interdicţiei titularului de a se afla în anumite localităţi sau de a părăsi localitatea;
când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului;
în cazul schimbării sexului;
în cazul anulării;
pentru preschimbarea buletinelor de identitate.


Eliberarea actului de identitate la împlinirea vârstei de 14 ani

Documente necesare:
cererea pentru eliberarea actului de identitate, semnată atât de minor, cât şi de părinte/reprezentant legal;
certificatul de naştere, original şi copie;
actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal;
documentul cu care părintele/reprezentantul legal face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
certificatul de căsătorie al părinţilor sau, după caz, hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă, în cazul în care părinţii sunt divorţaţi, original şi copie;
chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;

La împlinirea vârstei de 14 ani, minorul se prezintă la ghişeul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, însoţit de unul dintre părinţi sau, după caz, de reprezentantul său legal, de persoana desemnată din cadrul centrului specializat aflat sub autoritatea serviciului public de asistenţă socială sau de persoana căreia i-a fost încredinţat în plasament, pentru a solicita eliberarea actului de identitate.


Eliberarea primului act de identitate după împlinirea vârstei de 18 ani

Documente necesare:
cererea pentru eliberarea actului de identitate;
certificatul de naştere, original şi copie;
documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
declaraţia unuia dintre părinţi ori a unei terţe persoane, din care să rezulte faptul că – identitatea declarată în cererea de eliberare a actului de identitate, coroborată cu – imaginea preluată ori cu fotografia ataşată cererii, aparţine solicitantului;
fişa cu impresiunile decadactilare ale solicitantului realizată de unitatea de poliţie de la locul de domiciliu sau reşedinţă al solicitantului;
chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;


Eliberarea actului de identitate la: expirarea termenului de valabilitate, modificarea datelor de stare civilă, anularea documentului, schimbarea sexului sau a fizionomiei

Documente necesare:
cererea pentru eliberarea actului de identitate;
actul de identitate şi cartea de alegător, dacă este cazul;
certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie, dacă este cazul, original şi copie;
hotărârea de divorţ, definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie;
certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor, original şi copie;
certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original şi copie;
documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;
chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;

În cazul modificării numelui şi/sau prenumelui titularului, prenumelui părinţilor, a datei ori a locului de naştere, precum şi în situaţia schimbării sexului, se prezintă şi hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, actul administrativ în baza căruia s-au modificat datele de stare civilă.


Eliberarea actului de identitate la: pierderea, furtul, distrugerea sau deteriorarea actului de identitate deţinut anterior

Documente necesare:
cererea pentru eliberarea actului de identitate;
actul de identitate şi cartea de alegător, dacă este cazul;
certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie, dacă este cazul, original şi copie;
hotărârea de divorţ, definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie;
certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor, original şi copie;
certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original şi copie;
documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu şi, după caz, cel cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;
dovada eliberată de unitatea de poliţie unde a fost reclamat furtul, dacă este cazul;
un document emis de instituţii sau autorităţi publice – paşaport, permis de conducere, legitimaţie de serviciu, livret militar ori diplomă de absolvire a unei instituţii de învăţământ, cu fotografie de dată recentă, original şi copie;
chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;


Eliberarea actului de identitate la: schimbarea domiciliului, schimbarea denumirii străzii sau a renumerotării imobilelor

Documente necesare:
cererea pentru eliberarea actului de identitate;
actul de identitate şi cartea de alegător, dacă este cazul;
certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie, dacă este cazul, original şi copie;
hotărârea de divorţ, definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie;
certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor, original şi copie;
certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original şi copie;
documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;

Dacă dovada adresei de domiciliu se face cu declaraţia scrisă a găzduitorului, aceasta se consemnează pe cererea pentru eliberarea actului de identitate, în prezenţa lucrătorului de evidenţă a persoanelor.
În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta, declaraţia poate fi dată la notarul public, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate ori în prezenţa poliţistului de la postul de poliţie, pentru mediu rural.


Eliberarea cărţii de identitate la dobândirea cetăţeniei române

Documente necesare:
cererea pentru eliberarea actului de identitate;
certificatul constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, original şi 2 copii; în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani şi nu sunt înscrişi în certificatul constatator care atestă dobândirea cetăţeniei de către unul dintre părinţi, aceştia sunt îndrumaţi pentru clarificarea cetăţeniei către Ministerul Justiţiei;
certificatele de stare civilă ale solicitantului, naştere şi căsătorie, dacă este cazul, precum şi cele ale copiilor săi cu vârsta mai mică de 14 ani, care dobândesc cetăţenia română împreună cu părinţii, original şi copie (certificatele trebuie să fie eliberate de autorităţile române);
documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
un document cu fotografie, cu care solicitantul poate face dovada identităţii, respectiv: paşaport, permis de conducere sau act de identitate străin, original şi copie
chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;

La eliberarea actului de identitate, persoana în cauză va preda permisul de şedere eliberat de Autoritatea pentru străini pentru a fi remis structurii emitente împreună cu una dintre copiile certificatului constatator eliberat de Ministerul Justiţiei ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate.


Eliberarea actului de identitate la schimbarea domiciliului din străinătate în România

Documente necesare:
cererea pentru eliberarea actului de identitate ca urmare a schimbării domiciliului din străinătate în România;
certificatul de naştere, original şi copie;
certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soţului supravieţuitor, original şi copie;
hotărârea de divorţ definitivă şi irevocabilă, după caz, original şi copie;
certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor, original şi copie;
certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, original şi copie;
documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original şi copie;
paşaportul românesc, valabil sau expirat, ori certificatul constatator privind dobândirea cetăţeniei române, emis de Ministerul Justiţiei sau de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, original şi copie; pentru paşaport sunt necesare fila informatizată şi filele destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de frontieră, original şi copie;
actul de identitate şi/sau paşaportul, eliberate de autorităţile străine; pentru paşaport sunt necesare copii ale filei informatizate şi ale filelor destinate aplicării vizelor şi ştampilelor autorităţilor de frontieră;
chitanţa reprezentând contravaloarea cărţii de identitate;


Înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei

Documente necesare:
cererea pentru înscrierea în actul de identitate a menţiunii privind stabilirea reşedinţei;
actul de identitate al solicitantului;
documentul cu care se face dovada adresei de reşedinţă, original şi copie;
actul de identitate al găzduitorului.


Dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul din următoarele documente:

a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare;
b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a);
c) declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la literele a) şi b). Pentru minorii şi persoanele fizice puse sub interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali;
d) documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz, găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol.

Declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

Anunțuri Stare Civilă

Publicații de căsătorie

2021

Actele necesare pentru încheierea căsătoriei

Înregistrarea divorţului administrativ

Potrivit dispoziţiilor art.164 din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. 64/2011, ofiţerul de stare civilă poate constata desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie / din afara căsătoriei sau adoptaţi.
Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor.


La depunerea cererii de divorţ sunt necesare următoarele documente:

certificatele de naştere şi căsătorie ale soţilor, în original şi copie;
documentele cu care se face dovada identităţii, în original şi copie.
în situaţia în care ultima locuinţă comună declarată nu este aceeaşi cu domiciliul sau reşedinţa ambilor soţi înscris/ă în actele de identitate, aceştia vor da o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă în acest sens.

La expirarea termenului de 30 de zile calendaristice, ofiţerul de stare civilă delegat verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat, solicitând o declaraţie de menţinere a cererii de divorţ.
În situaţia în care ambii soţi sau numai unul dintre aceştia înţeleg/înţelege să renunţe la divorţ, completează o declaraţie de renunţare la cererea de divorţ.
În cazul cetăţenilor străini certificatele de naştere trebuie să îndeplinească cerinţele de legalitate conform convenţiilor internaţionale şi tratatelor încheiate între România şi statele ai căror cetăţeni sunt.
În cazul persoanelor care nu cunosc limba română, depunerea cererii de divorţ se face în prezenţa unui traducător autorizat, iar în cazul persoanelor surdomute, a unui interpret.

coming soon

Acte necesare pentru înregistrarea decesului

Întocmirea actului de deces

Declaraţia de deces pentru situaţia în care cauza decesului este naturală se face în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei.
Declaraţia decesului se face de către membrii familiei decedatului sau de către:
medic sau alt cadru din unitatea sanitară în care s-a produs decesul;
orice persoană care are cunoştinţă despre deces.

La oficiul de stare civilă din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau Primăriei localităţii se înregistrează decesul tuturor persoanelor, cetăţeni români şi străini, decedate pe raza lor de competenţă.


Odată cu declaraţia de deces, declarantul depune următoarele acte:

fotocopia actului de identitate al celui care declară decesul;
certificatul medical constatator al decesului;
actul de identitate al celui decedat;
certificatul de naştere al celui decedat şi cel de căsătorie dacă este cazul;

Transcrierea certificatelor şi extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români întocmite în străinătate, la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate a certificatului ori extrasului de stare civilă.
Transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Suceava.
Transcrierea certificatelor si a extraselor de stare civilă privind cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti şi avizul prealabil al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti.
Cererea de transcriere se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi are domiciliul titularul actului şi se face în nume propriu, prin împuternicit cu procură specială autentificată.
Minorii in vârstă de peste 14 ani solicită transcrierea certificatelor de naştere în nume propriu asistat de unul dintre părinţi sau, după caz de tutore; în cazul în care părinţii au domicilii diferite, primăria competentă privind transcrierea certificatului de naştere poate fi oricare din cele două primării pe raza cărora au domiciliul părinţii minorului.
Pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul loc de domiciliu avut în ţară, iar dacă nu au avut domiciliul în România, primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti.
În cazul transcrierii certificatului de căsătorie, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul comun al soţilor, iar dacă soţii au domicilii diferite, la oricare din cele doua primării pe raza cărora aceştia au domiciliul.
În cazul transcrierii certificatului de deces, cererea se adresează primarului unităţii administrativ-teritoriale a locului de domiciliu al solicitantului sau primarului unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în ţară de către persoana decedată.
Pentru stabilirea primăriei unităţii administrativ-teritoriale competente să întocmească actul, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate prezintă dovada eliberată de S.P.C.L.E.P. de la ultimul domiciliu avut în ţară.
Persoanele care se legitimează cu permis de şedere permanentă sau permis de şedere pe termen lung eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări în care se menţionează domiciliul stabil în România, vor adresa cererea de transcriere primarului unităţii administrativ-teritoriale, potrivit datelor înscrise în permisul de şedere.
Cererea de transcriere este însoţită de certificatul sau extrasul de stare civilă eliberat de autorităţile străine în original, fotocopie şi traducere legalizată (după caz), declaraţie din partea titularului actului ori a reprezentantului legal că nu mai există un alt act transcris/înscris sau reconstituit.

Cererea de transcriere este însoţită, după caz, de următoarele documente:
fotocopii ale certificatelor de naştere şi căsătorie, fotocopii ale actului de identitate sau al paşaportului, după caz;
declaraţii notariale, din partea ambilor soţi cu privire la numele purtat după căsătorie, în situaţia în care, în certificatul/extrasul de căsătorie procurat din străinătate, nu se face referire la numele soţilor după căsătorie;
în situaţia în care părinţii minorului au domicilii diferite, părintele care solicită transcrierea certificatului va da o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă delegat cu privire la domiciliul minorului; în cazul în care transcrierea se face prin împuternicit, se va solicita declaraţie notarială cu privire la domiciliul minorului dată de părintele care solicită transcrierea.

Sunt supuse supralegalizării actele de la autorităţi şi instituţii din străinătate, din state cu care România nu are tratate sau convenţii de asistenţă juridică în materie, care urmează a fi folosite în România şi pentru care nu există scutire de supralegalizare.

Pentru aceste documente trebuie urmate 3 etape succesive, în cadrul procedurii de supralegalizare, respectiv:
certificarea propriu-zisă a documentului, care se îndeplineşte, la nivel naţional, de către autoritatea competentă, în funcţie de propriile prevederi legislative
supralegalizarea documentului, vizat de autoritatea competentă a statului de provenienţă, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră ale României, din acel stat, sau de către misiunea diplomatică sau oficiul consular ale statului de origine, din România
supralegalizarea finală a documentului de către Ministerul Afacerilor Externe al României

Schimbarea numelui de familie si a prenumelui pe cale administrativă

Competenţă: Cererea de schimbare a numelui se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială sau prin împuternicire avocaţială în cazul cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate, cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în România.

Acte necesare:
cererea de schimbare a numelui motivată – “model cerere schimbare nume”
copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
un exemplar al MONITORULUI OFICIAL AL ROMÂNIEI, Partea a III-a, în care a fost publicat, pe cheltuiala solicitantului, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an;
consimţământul, dat în forma autentică, al celuilalt soţ, în cazul schimbării numelui de familie purtat în timpul căsătoriei;
copia de pe decizia de aprobare a autorităţii tutelare, după caz;
cazierul judiciar şi cazierul fiscal ale solicitantului;
orice alte acte pe care solicitantul le consideră necesare.

Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte să îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
când, din neatenţia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoaşterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni greşite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regulă reunite şi doreşte schimbarea acestuia;
când persoana în cauză poartă un nume de familie de provenienţă străină şi solicită să poarte un nume românesc;
când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă şi doreşte să revină la numele dobândit la naştere;
când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;
când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă
când soţii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite şi ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;
când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă
când prenumele purtat este specific sexului opus;
când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;
alte asemenea cazuri temeinic justificate;
când persoana în cauză a adoptat minori şi doreşte ca aceştia să poarte un alt prenume;
când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;
când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte să poarte numele dobândit la naştere;
când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recăsătoreşte şi ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte să poarte numele de familie dobândit la naştere;
când fostul soţ doreşte să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică
când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;
când s-a desfăcut adopţia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopţie;
când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.

Declarație căsătorie

Acte necesare pentru încheierea căsătoriei cu un cetățean român

Odată cu declarația de căsătorie, viitorii soți prezintă următoarele acte:

  • Actul de identitate (valabil și actualizat conform Nomenclatorului cu actualele denumiri ale străzilor) – original și xerocopie;
  • Certificatul de naștere – original și xerocopie;
  • Certificatele medicale privind starea sănătății valabile 14 zile de la data emiterii, cu mențiunea expresă că persoana “se poate” sau “nu se poate” căsători. În situația în care declarația de căsătorie se depune cu un termen mai mare de 14 zile, este necesară reînnoirea certificatelor medicale prenupțiale.
  • Documente din care să rezulte desfacerea/încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul:
    • Hotărârea judecătorească de divorț, rămasă definitivă și irevocabilă, tradusă și legalizată/certificat de divorț, după caz – original și xerocopie;
    • Exequator (pentru cetățenii români, divorțul pronunțat în statele nemembre U.E. trebuie recunoscut de tribunalul competent din România);
    • Certificatul de deces al fostului soț – original și xerocopie (tradusă și autentificată pentru decesul care a avut loc în străinătate);
    • Declarația de căsătorie – se completează și se semnează de ambii soți în FAȚA ofițerului de stare civilă.

Căsătoria se încheie începând cu a 11-a zi de la depunerea declarației de căsătorie, dar nu mai târziu de a 30-a zi (se socotesc inclusiv data depunerii actelor cât și ziua în care se oficiază căsătoria) de către ambii viitori soți.

Acte necesare pentru încheierea căsătoriei cu un cetățean străin

  • Actul de identitate – original și xerocopie (în cazul cetățenilor din statele membre U.E.) sau pașaport în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României;
  • Certificatul de naștere – original – apostilat sau supralegalizat, după caz – xerocopie și traducere legalizată (traducerile legalizate care nu sunt făcute la un traducător autorizat în România vor fi apostilate sau supralegalizate, după caz);
  • Documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, din care să rezulte că cetățeanul străin îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională și nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România, cu excepția cetățenilor statelor cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, ce pot prezenta documente eliberate de autoritățile competente din țările respective (certificatul de cutumă);
  • Documente din care să rezulte desfacerea/încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul, apostilate sau supralegalizate, după caz – original, xerocopie și traducere legalizată;
  • Declarație dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soț, cetățean străin, nu este căsătorit și îndeplinește condițiile de fond cerute de legea sa națională pentru încheierea căsătoriei în România, pentru cetățenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consulat acreditat în România;
  • Declarații notariale ale viitorilor soți din care să rezulte că îndeplinesc condițiile necesare încheierii căsătoriei în România precum și legea aplicabilă a regimului matrimonial ales, legea străină/română. În cazul în care legea aplicabilă este cea română, se precizează regimul matrimonial ales (comunitatea legală, separație de bunuri sau comunitate convențională)
  • Certificatul medical privind stare sănătății (valabil 14 zile de la data emiterii și până la data oficierii căsătoriei), cu mențiunea expresă că persoana “se poate” sau “nu se poate” căsători, obținut în România.

În ziua depunerii declarației de căsătorie precum și în ziua oficierii căsătoriei, pentru persoanele care nu cunosc limba română, este necesară prezența unui traducător autorizat.