Vatra Dornei este asezata in nordul Romaniei, in sud-estul judetului Suceava, la confluenta râurilor Bistrita Aurie si Dorna.
Municipiul administrează trei localități care fac parte din alcătuirea sa: Argestru, Roșu și Todireni.

• depresiune intramontana – altitudinea variaza in jurul valorii de 800 m
• limite: NE – Barnarel (1321 m) – MASIVUL RARAU GIUMALAU, S – Dealu Negru (1302 m) -MASIVUL CALIMANI, N – Runc (1149 m) – MASIVUL SUHARD

Vatra Dornei se afla la 110 km departare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar), 40 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40 minute transport auto si 1 oră transport feroviar), 90 km de municipiul Bistrita (aproximativ 1 ora transport auto si 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat aeroport se afla în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei (165 km – aproximativ 3 ore transport auto).

Vatra Dornei se afla la confluenta raurilor Bistrita Aurie si Dorna care au urmatoarele debite:
• Raul Dorna : 6,35 mc./s
• Raul Bistrita: 11,6 mc./s
• Pâraie: Argestru, Chilia, Colacelu, Rosu, Negresti

Geologia teritoriului este în întregime formata din sisturi cristaline
• Muntii Suhard (N) sunt formati din sisturi cristaline
• Muntii Calimani (S) sunt de natura vulcanica

Temperatura medie anuala: 5,2 grade Celsius
În luna iulie media este de 15 grade Celsius, iar in luna ianuarie este de 6 grade Celsius
Temperaturi extreme:
• 18 iulie 1904: +36,4 °C
• 13 ianuarie 1950: -36,5 °C

• Precipitatiile sunt abundente aprox. 800 mm
• Zile cu zapada: aprox. 120 zile
• Presiunea atmosferica: ianuarie – 690 mm, septembrie – 694 mm
• Cea mai lunga perioada ploioasa: august 1908 (14 zile)

• Inundatii: primavara din cauza topirii zapezilor de pe masivele muntoase si a formarii podurilor de gheata
• Vanturi puternice: nu se inregistreaza

Teritoriul administrativ al orasului, in suprafata de 14.434 ha, este format din 4 localitati: municipiul Vatra Dornei propriu zis si trei localitati componente cu caracter rural (Argestru, Rosu si Todireni) si se desfasoara intre extremitatea estica a muntelui Suhard, extremitatea sudica a masivului Giumalau si jumatatea nordica a Masivului Calimani.
Municipiul Vatra Dornei se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica, una dintre cele mai interesante si mai pitoresti depresiuni din tara nostra. Mai exact, se afla la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna, catre care converg culmile montane din ce in ce mai coborite ale Suhardului , Mestecanisului, Giumalaului si Calimanilor.
Natura imprejurimilor cat si cea a locurilor este, prin peisajele unice, de o frumusete rara. Exista doua parcuri: parcul stabilimentului balnear cu suprafata de 50.3 ha amenajat cu alei si ingrijit dupa canoanele arhitecturii peisagistice, iar altul pe Runc.
Spre apus se afla muntele Ousorul de langa Dorna Candrenilor, care se aseamana prin forma sa regulata cu un con. In partea de rasarit a orasului se profileaza Barnarelul inalt de 1328 m. De pe culmea lui orasul apare ca o cetate, cu casele gramada, prin mijlocul carora curge raul Dorna.
Alte privelisti deosebite le ofera Pietrosul Bistritei (1792m.), terminat spre varf cu stancile care i-au dat si numele. Alt munte cunoscut este Giumalau (1859 m.) acoperit pana la altidudinea de 1600 m cu paduri, dupa care urmeaza jneapanul.
La poalele lui curge raul Bistrita, al carui curs urmandu-l cu privirea, ofera mai la vale perspectiva Raraului (1653 m) si a Pietrelor Doamnei (stanci inalte de calcar cu infatisarea unor ruine de cetate).
Din muntii Calimani se vad de pe varful Diecilor (1301 m.) in zilele senine platoul format de vf. Negoiu Unguresc (2081 m.) si vf. Pietrosul (2100 m.), precum si Calimanul Cerbului (2013 m.).
Frumusetile naturale ale Dornei continua si spre apusul orasului. In inima muntilor se afla depresiunea Poiana Stampei acoperita cu paduri de brad si pini, caracterizata prin solul mlastinos, dupa care urmeaza Magura Calului, una din cele mai inalte trecatori si se continua cu Bargaul (1300 m), constituit din varfuri izolate deasupra carora domina masivul muntilor Rodnei (2301 m – vf. Pietrosul Rodnei).

Vegetatia preponderenta in bazinul Dornelor este cea din familia coniferelor. Bradul creste pe povarnisurile abrupte ale muntilor si din pricina desimii razele soarelui nu se pot strecura pana la tulpina.
Flora in general este de natura alpina. La altitudinea de cca. 1550 m. creste jneapanul care se taraste pe pamant cu ramificatiile sale dese si incurcate; langa jneapan se afla tufisuri de afine, merisoare, salcii pitice, ienupari, pini si mai rara mesteceni. Flora caracteristica zonei subalpine dispune de vegetatii pe care le intilnim in zona muntilor marginasi ai Dornei.
Floarea de colt sau albumita, declarata monument al naturii creste pe stancile Raraului; bujorul de munte, dediteii, piciorul cocosului alpin, ciubotica cucului alpin, toporasul alpin, garofita, clopotei alpini, licheni etc. acopera suprafete intinse in muntii din imprejurimi. In rezervatia de la Poiana Stampei si de la Moara Dracului – Rosu, se intilneste un alt monument al naturii, floarea carnivora numita roua cerului.

In afara animalelor domestice crescute pe langa casele gospodarilor, muntii Dornelor adapostesc numeroase specii de animale.Intre acestea se afla si cerbi si caprioare (capra neagra si muflonul au disparut dincauza vanatului excesiv).
Exista apoi numeroase exemplare de urs, ras, lup, vulpe, mistret, jder, dihor, nevastuica, bursuc si vidra.Intre pasari nu trebie uitat cocosul de munte, cocosul de mesteacan, gainusa, iar intre pesti pastravul, lostrita, lipanul, mreana si cleanul. Datorita actiunilor de protejare a vanatului si de sanctionare a braconajului, fauna codrilor Dornei traieste intr-un echilibru acceptabil.
In loc de concluzie la sfarsitul acestui capitol, remarcam ca municipiul Vatra Dornei este asezat geografic intr-o regiune de munti si vai, cu pasuni si paduri de brad, iar caile de circulatie existente faciliteaza patrunderea in oras din orice parte a tarii.
Pentru oamenii bolnavi sau sanatosi dar obositi de munca unui an intreg, pantru tonificarea copiilor, statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei este neintrecuta.

Vatra Dornei este o localitate cu vechi traditii in invatamant. Astfel prima scoala a luat fiinta inca din anul 1845 in Chilia, langa biserica cea veche ridicata de voievodul Moldovei Ion Teodor Calimachi. Primele cursuri au inceput pe 1 octombrie 1845 intr-o casa de lemn, cu 20 de elevi si un invatator pe nume Ion Talpariu. Scoala a functiont in acea casa de lemn vreme de 2 ani, din 1845 pana in 1847, cand a fost mutata din Chilia in centrul orasului. Prima scoala moderna a fost construita între anii 1895 – 1897 paralel cu constructia Palatului Comunal. Lucrarea i-a costat pe dorneni 30.000 de forinti
Conform ziarului cernautean “Desteptarea” în anul 1894 a fost construita scoala din catunul Argestru avându-l ctitor pe primarul Vasile Deac. În anul 1936 scoala a fost mutata în cladirea care poate fi vazuta si în zilele noastre. Scoala din catunul Rosu a fost inaugurata la 1 septembrie 1927 în locuinta unui gospodar, iar dupa 5 ani a dobândit sediul propriu.
Primul liceu din Vatra Dornei a functionat între 1924 – 1934 în cladirea construita de Fondul Bisericesc Român.
O dezvoltare spectaculoasa a cunoscut învatamântul dornean dupa anii 1950 când s-au înfiintat scolile numarul doi, trei si patru.
In prezent, la Vatra Dornei funcţionează 3 şcoli gimnaziale, Liceul teoretic “Ion Luca”, Liceul tehnologic “Vasile Deac” Liceul privat economic “Ţara de Sus”, iar în ce priveşte învăţământul universitar, în incinta Casei de Cultură “Platon Pardău” funcţionează o secţie a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” Cluj Napoca

Religia predominanta în rândurile a peste 80 la suta din populatia dornelor este cea crestina-ortodoxa. Primul lacas de închinaciune pomenit de cronicile timpului, a fost biserica din lemn de pe pintenul extremitatii estice a Muntelui Runc. Aceasta a fost ctitorita în anul 1678 de domnitorul Petru Ruset. O alta biserica ortodoxa de seama în istoria dornenilor a fost cea ctitorita de domnitorul I.Th. Calimah în anul 1749 lânga schitul din Chilia Dornei. Cronicile retin despre ea ca a fost si leaganul învatamântului dornean. În anul 1868 aceasta biserica a fost demolata si donata parohiei ortodoxe din Poiana Stampei, care la rândul ei a donat-o în anul 1884 credinciosilor ortodocsi din satul Moroseni, care au îngrijit-o si o îngrijesc si în ziua de astazi cu respect si credinta.
Dupa desavarsirea Marii Uniri din anul 1918, în timpul primariatului lui Petru Forfota, comunitatea ortodoxa a dornelor a hotarat sa înalte un lacas de cult onorabil, pe locul unde se afla biserica ctitorita de domnul Petru Ruset. În proiectul dornenilor creat de arhitectul autodidact Nicolae Maxim, viitoarea biserica trebuia sa concureze prin frumusete si dimensiuni, edificiile de cult ale diverselor confesiuni existente în Dorna acelor vremuri. Biserica ortodoxa construita pe platoul pintenului estic al dealului Runc de domnul Petru Ruset, a fost refacuta dupa primul razboi mondial si mutata în anul 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc. (Acest edificiu fusese construit la Vatra Dornei din porunca Mitropolitului Bucovinei Vladimir Repta, în anul 1913 pentru preotii din Mitropolia al carei pastor era si adaposteste în prezent sediul Sucursalei Miniere Bucovina).

Scopul mutarii vechii biserici a urmarit liberarea platoului de pe Runc, în vederea construirii – la sfatul aceluiasi înalt erarh, cu concursul primarului Petru Forfota si a tuturor dornenilor – a unei biserici demna de importanta urbanistica si turistica a orasului Vatra Dornei. Biserica de lemn relativ spatioasa, a dainuit lânga Casa Vladimir pâna în toamna anului 1954, când printr-o înscenare tipic comunista, a fost mistuita de un incendiu. Întreaga constructie s-a prefacut în cenusa dar, dupa stingerea ultimilor taciuni, rascolind prin resturile carbonizate, enoriasii au gasit intacta si neatinsa de foc o Icoana a Maicii Domnului, care a fost instalata în lacasul parasit al bisericii reformate, construita în 1913 si parasita de enoriasii sai în timpul celui de al doilea razboi mondial. Aceasta biserica de la capatul vestic al strazii Mihai Eminescu a fost refacuta în anii 80-90 ai secolului 20 si a primit hramul Nasterii Fecioarei Maria si a fost sfintita drept lacas a al cultului ortodox. Icoana recunoscuta de clerici ortodocsi de renume ca fiind facatoare de minuni, se afla expusa în aceasta biserica si azi, constituind un important obiectiv de pelerinaj pentru credinciosii ortodocsi din Dorne si pentru turistii din tara.
“Noi cei ce am început să clădim, vom trece prin valurile timpului cu speranţe şi credinţa în Dumnezeu, iar odată cu speranţa, vom păstra şi gândul cel bun din Ziua Împlinirii”. Lucrările Catedralei Sfânta Treime au început pe 11 aprilie 1991 sub motto-ul de mai sus, după multe greutăţi şi piedici, întrucât forţele întunecate ale holocaustului roşu erau încă vii şi lucrau suversiv, punându-ne multe piedici şi reclamându-ne la colegii lor de întunecime…şi fără să mai aşteptăm de la aceştia autorizaţia am început lucrarea fiind convinşi că vom reuşi cu ajutorul Sf. Treimi. S-a început doar cu o sută de lei, donată de o văduvă pe numele Maria din Iaşi, venită la tratament. Banul văduvei s-a înmulţit, credinţa dornenilor s-a întărit, toţi cei iubitori de Dumnezeu, de ţară şi de Biserică au contribuit şi în cele din urmă, împreună am izbutit. Catedrala s-a construit cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, primar fiind atunci D-l ing. Macovei Alexandru, iar viceprimar D-l ing. Nadolu Iulian, care au fost de partea noastră de la început şi până la sfârşit.

Edificiul a fost proiectat de arhitectul Bratiloveanu Gheorghe şi de inginerul Gemeniuc Gheorghe. Lucrările au fost săvârşite sub păstorirea Preotului paroh dr. Mihai Valică, care avea atunci, când şi-a asumat această responsabilitate, 33 de ani. O cifră simbolică având în vedere, că această măreată Catedrală este închinată Sfintei Treimi. Inginerul Hopulele Gligor Aurel a condus lucrările. Tot el a executat personal partea de zidărie, cofraje şi structură, în proporţie de peste 85%, susţinut cu multă dăruire de maistru constructor, consilier bisericesc Arabu Mircea, precum şi de alţi consilieri, credincioşi şi credincioase, care sunt menţionaţi în cartea de onoare şi de ctitorie a Catedralei. Înscrie-i Doamne şi în Cartea Vieţii din ceruri! Demisolul Catedralei a fost sfinţit pe 13 septembrie 1998 iar pictura şi spaţiul liturgic de sus (din Catedrala) au fost sfinţite pe 22 septembrie 2002. 1.2. Date arhitecturale Edificiul are o lungime de 40 de metri lungime, 11 m lăţime la naos şi 16 m la abside şi 40,28 m înălţime. Are şapte turle simbolizând cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii, cu 13 cruci (12 în cinstea celor 12 Apostoli, iar una -de pe frontonul Catedralei, din marmură albă- în cinstea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Feceoarei Maria.
Cele două turnuri de la intrare sunt orientate la 45 de grade, simbolizând braţele părinteşti ale Sf. Treimi, care aşteaptă şi primeşte cu braţele deschise pe toţi cei ce vin la Biserica. Demisolul general serveşte ca paraclis, închinat Cuvioasei Paraschiva, spaţii culturale, bibliotecă, sală de lectură şi librărie religioasă, expoziţie de icoane, precum şi utilităţi diaconal-filantropice, prăznicar şi alte utilităţi liturgice. Catedrala este compusă dintr-o succesiune de spaţii care respectă stilul tradiţional al Bisericilor româneşti: pridvor deschis, pronaos, naos şi altar, cărora li se adăogă încăperile adiacente pentru proscomidiar şi diaconicon. Naosul este încoronat cu o turlă sveltă, concepută pe arce moldoveneşti, specifice arhitecturii religioase din Moldova. S-a prevăzut deasemeni, ocniţe, firide, contraforţi, cornişe, socluri masive, înscrise toate în limbajul structural al goticului moldovenesc. Este contruită din cărămidă şi acoperită cu tablă de cupru. Are şi rol de adăpost antiaerian. A fost pictată de prof. Bogdan Mihai Mociulschi şi de pictorul Robert George Bulgariu.
 Pictor Mihai Mociulschi
• A pictat peste 10 biserici şi 2 catedrale (ex. Catedrala din Deva, Biserica \”Popa Nan\” din Bucureşti)
• Restaurator de monumente istorice, cu activitate intensă cu precădere în Provence (Franţa)
• Medaliat pentru lucrări Orange şi Mornas
• Autorul unei expoziţii de pictură şi de icoane la Versailles
• Participant la Expoziţia Internaţională RELIGIO 1997, Paris
• Membru al Comisiei de Pictură Bisericească a Patriharhiei Române
Pictor Robert George Bulgariu
• A pictat împreună cu Prof. Mihai Mociulschi toată suprafaţa de pictură din Catedrală, ajutaţi şi de cei ce sunt menţionaţi în pisanie
• A repictat integral demisolul Catedralei, a pictat casa scării spre clopotniţă, împreună cu soţia sa Nicoleta Bulgariu
• A pictat Capela „Sf. Vasile cel Mare” de la spaţiile diaconal-filantropice de la Christiana (fosta Mineră) şi Capela Cv. Parascheva din cimitirul cu acelaşi nume
• A fost elevul Prof. Mihai Mociulschi
• “Este un talentat pictor, care cu smerenie şi răbdare redă prin pictura sa, în culori tainice şi vii icoana Împărăţiei lui Dumnezeu în Bisericile pe care le pictează” – a  consemnat parohul Catedralei Sf. Treime, pr. prof. dr. Mihai VALICĂ

Datorita expansiunii administratiei austro-ungare – la sfarsit de veac XIX – în teritoriile ocupate cu sila, a crescut mult si numarul colonistilor care au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova posibilitati ideale de a face negot si de a se remarca în dezvoltarea mugurilor noii societati capitaliste. Acest fenomen a stimulat construirea unor lacase de cult în stare sa satisfaca si exigentele religioase ale altor nou veniti, care aveau alte convingeri religioase decât cea traditionala ortodoxa.
Intre acestea amintim biserica lipoveneasca de pe strada Negresti remarcata într-o gravura de epoca. În prezent imobilul acestei biserici constituie obiectul unei dispute patrimoniale între cârmuitorii a doua confesiuni crestine.

Biserica ortodoxă „Sfinţii Chir şi Ioan” situată în curtea Spitalului municipal Vatra Dornei, construită în anul 2009 prin efortul preotului Cristian Agavriloaei, are hramul pe data de 31 ianuarie.

Templele evreiesti de pe strada Luceafarul si cel de pe strada M.Eminescu au fost edificate – primul la sfârsitul de secol 19 iar al doilea în anul 1908, la sugestia administratiei imperiale de la Viena si a proprietarului bailor, deoarece numarul evreilor care veneau la tratament în Vatra Dornei crestea de la an la an. Potentialul de afaceri existent la Dorna i-a determinat pe multi evrei sa se stabileasca în aceasta localitate si asta a marit considerabil componenta comunitatii de rit mozaic.
Legat de raporturile între comunitatea bastinasa româna din Vatra Dornei si comunitatea mozaica, este ilustrativ un episod dramatic petrecut în anul 1894: crestinii ortodocsi din fostul Ocol al Câmpulungului au declansat o revolta împotriva negustorilor evrei de rachiuri sintetice, daunatoare sanatatii. În amintirea acestei miscari care s-a soldat cu parasirea bauturii alcoolului de o mare parte a populatiei, a fost ridicata la baza dealului Runc, lânga biserica Nasterea Maicii Domnului, într-o gradinita frumos amenajata, o cruce de piatra pe care s-a sapat inscriptia: \”în amintirea prasirii beuturii alcoolului – 1894\”. Aceasta cruce – monument unic în lume – a fost distrusa de autoritatile comuniste în anul 1960.