4 in Vatra Dornei
Strada Mihai Eminescu 17
primaria@vatra-dornei.ro
0230.375.229

LOCALITATE

Vatra Dornei este un municipiu din judetul Suceava, in nord-estul României. Localitatea este situata in regiunea istorica Bucovina. Declarat municipiu în anul 2000, Vatra Dornei este cunoscut inca din secolul al XIX-lea ca statiune balneo-climaterica si statiune pentru practicarea sporturilor de iarna.

Cadrul Istoric

Toate datele expuse constituie materialul pastrat din generatie in generatie prin viu grai si foarte putin in cronici. O istorie a orasului Vatra Dornei bazata pe documente scrise nu exista si singurele informatii incomplete si ele, apartin lucrarii “Monografia Moldovei” tiparita in 1899 de George de Catargi, Eduard Fischer si Ladislaus Zurkowski, sau in Topografia Bucovinei” de dr. Daniel Verenca. Mai exista de asemenea Istoricul Ocolului Campulung, tiparit in 1960 de Teodor Balan. In Monografia Bucovinei, George de Catargi, Eduard Fischer, si Ladislaus Zurkowski precum si in Topografia Bucovinei, dr. Daniel Verenca, sustin ca in aceste parti, pe la inceputul secolului al XII-lea, adica pe la 1120, ar fi fost o mica republica romaneasca independenta, ca parte constitutiva a Ocolului Campulung, care cu 232 de ani mai tirziu adica prin anul 1352, a devenit dependenta de noul principat al Moldovei intemeiat de Dragos Voda confirmand, ca populatia acestui teritoriu a sporit cu emigrantii veniti din Ardeal.
Dimitrie Onciu in al doilea volum de istorie din 1915, vorbeste ceva despre existenta unui voievodat in aceste parti dinainte de intemeierea Moldovei, amintind ca aici a fost primul centru al descalecatorilor din tara de peste munti sau, cum sustine C.Giurescu, “o veche forma de organizare” -poate cnezat- dupa supunerea caruia locuitorii si-au pastrat o parte din drepturi si altceva nimic. Pana in anul 1595 nu se vorbeste nimic de Dorna, dar asta nu inseamna ca ea n-a existat, caci dupa acesta data existenta ei este foarte des amintita in documente, locuitorii ei fiind implicati in mari neintelegeri cu bistritenii si apoi, dupa 1775 in documentele care vorbesc despre suferintele la care i-a supus stapanirea austriaca.
O explicatie plauzibila a numelui de Dorna bazata pe inscrisuri, este greu de oferit cititorului. Originea sa celtica, asa cum sustin unii, e greu de dovedit. De altfel numele “Dorna” sau nume asemanatoare acestuia se intilnesc si in toponimia altor tari. O localitate Dorna se afla in provincia germana Reusz, o alta Dorna exista si in Turingia, si un Doern in Olanda. In limba daca se numea “Dzerna”, iar la romani “Durnacum”. Slavii au numit-o “Durna” , iar la romani a ajuns “Dorna”.Slavii numeau -dolina- o vale cu apa si acest cuvant se pare ca a devenit Dorina prin rotacism si eliminarea literei “i”, cuvantul Dor(i)na a devenind Dorna.
Dictionarul limbii romane editat de Academia R.P.R. in 1958, explica cuvantul “Dorna” prin vartej, valtoare, bulboana, deci tot o vale cu apa. Intre istoricii mai vechi numai Dimitie Cantemir a fost preocupat de existenta acestor locuri, in lucrarea sa “Descrierea Moldovei”, pa care le aseaza intr-o categorie cu cele din Vrancea si Tigheci, sustinand ca existau tarani care se bucurau de o anumita libertate republicana, deci Ocolul Campulung ar fi fost o republica romaneasca independenta pa la inceputul secolului al XII-lea.
In sprijinul parerii sale D.Cantemir lansand informatia ca taranii exercitandu-si dreptul de tarani liberi, destituiau din cind in cind pe domnul tarii, adoptand stapanirea polona.Informatia nu se confirma, su banuim ca se refera la cazul izolat din domnia parintelui sau.Daca locuitorii plateau bir domnului Moldovei, nu mai putea fi vorba de “stat in stat” sau “republica”.

Legenda Dornei

Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda. Dragos Voda, “descalecatorul” Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca.Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.
Dragos a intins arcul si a tras.De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.

Primarii satului, targului si orasului de la 1650 pana in prezent

PETRE – VATAMAN DIN DORNA (1650)
FILIP IUGA – VORNICUL (1774-1783)
GHERASIM PISTELE (1801-1821)
CHIRILA BUZILA – PRIMAR (1822)
IACOB POPESCU – VORNIC (1823-1842)
GHEORGHE BURCA – PRIMAR (1842-1852)
FILIP TACSA (1852-1865)
ION UNGUREANU (1865-1866)
ION BRAD (1866-1871)
ANDREI IUGAN (1871-1872)
IONITA COZAN (1872-1875)
VASILE DEAC (1875-1902)
SIMION IRINAR (1902-1907)
ILIE ODOCHEAN (1907-1908)
GHEORGHE DEAC-MAGICA (1908-1910)
STEFAN FORFOTA (1910-1917)
PREOT DR. IULIUS VEBER (1917-1918)
PETRU FORFOTA (1918-1926)
PAVEL IUGA (1926-1927)
PETRU FORFOTA (1927-1928)
MARCU NICULITA (1929)
DR. GHEORGHE SPANU (1929-1931)

PETRU ZOFOTA (1931)
FARM. MENELAU SIBILA (1932)
IGNATIE RUSOI (1932-1934)
PETRU FORFOTA (1934-1937)
VASILE GRIGOROVICI (1938)
ALEXANDRU PEDIMONTE (1938)
GENERAL DUMITRU RADULESCU (1938-1939)
TEOFIL NICHITOVICI (1939)
DUMITRU ILIUT (1939-1940)
AVOCAT DUMITRU PAULESCU (1940-1941)
ING. VLAD CLIMCHEVICI (1941-1943)
DR. CONSTANTIN UNGUREANU (1944)
NOTAR LEON MANESCU (1944)
AVOCAT OCTAVIAN FEODORCIUC (1944-1945)
AVOCAT EUGEN FORGACI (1945-1947)
GHEORGHE PUSCAS (1947-1949)
TRAIAN BUHARIUC (1949-1953)
VASILE IACOB (1953)
EUZEBIU BIZOM (1953-1954)
GHEORGHE CURELIUC (1954-1956)
CONSTANTIN TODEREAN (1956-1957)
GHEORGHE CURELIUC (1957-1958)

SABIN OANEA (1958-1959)
VICTOR TODEREAN (1959-1961)
STEFAN HURUDEI (1961-1963)
DUMITRU MUSATESCU (1964-1968)
STEFAN BLANARU (1968)
GRIGORIE VOINESCU (1968-1970)
TRAIAN ASMARANDEI (1970-1972)
ION NEDELEA (1972-1973)
DUMITRU HRECIUC (1973-1979)
TARNICERIU IOAN (1980-1983)
TARANU PETRU (1983-1986)
CORNETCHI IOAN (1986-1989)
GAVRILESCU NICOLAE (1989-1990)
TURNETCHI OTTO (1990-1991)
MACOVEI ALEXANDRU (1991-1992)
TARANU PETRU (1992-1996)
ION MORARU (1996-2000)
CONSTANTIN HUTANU (2000-2008)
ION MORARU (2008-2012)
ILIE BONCHES (2012-prezent)

Așezare

Vatra Dornei este asezata in nordul Romaniei, in sud-estul judetului Suceava, la confluenta râurilor Bistrita Aurie si Dorna.
Municipiul administrează trei localități care fac parte din alcătuirea sa: Argestru, Roșu și Todireni.

Forme de relief

• depresiune intramontana – altitudinea variaza in jurul valorii de 800 m
• limite: NE – Barnarel (1321 m) – MASIVUL RARAU GIUMALAU, S – Dealu Negru (1302 m) -MASIVUL CALIMANI, N – Runc (1149 m) – MASIVUL SUHARD

cai de acces

Vatra Dornei se afla la 110 km departare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar), 40 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40 minute transport auto si 1 oră transport feroviar), 90 km de municipiul Bistrita (aproximativ 1 ora transport auto si 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat aeroport se afla în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei (165 km – aproximativ 3 ore transport auto).

REȚEAUA HIDROGRAFICĂ

Vatra Dornei se afla la confluenta raurilor Bistrita Aurie si Dorna care au urmatoarele debite:
• Raul Dorna : 6,35 mc./s
• Raul Bistrita: 11,6 mc./s
• Pâraie: Argestru, Chilia, Colacelu, Rosu, Negresti

FORMAȚIUNI GEOLOGICE

Geologia teritoriului este în întregime formata din sisturi cristaline
• Muntii Suhard (N) sunt formati din sisturi cristaline
• Muntii Calimani (S) sunt de natura vulcanica

MEDIA ȘI TEMPERATURILE EXTREME

Temperatura medie anuala: 5,2 grade Celsius
În luna iulie media este de 15 grade Celsius, iar in luna ianuarie este de 6 grade Celsius
Temperaturi extreme:
• 18 iulie 1904: +36,4 °C
• 13 ianuarie 1950: -36,5 °C

PRECIPITAȚII LUNARE

• Precipitatiile sunt abundente aprox. 800 mm
• Zile cu zapada: aprox. 120 zile
• Presiunea atmosferica: ianuarie – 690 mm, septembrie – 694 mm
• Cea mai lunga perioada ploioasa: august 1908 (14 zile)

FURTUNI SI INUNDAȚII

• Inundatii: primavara din cauza topirii zapezilor de pe masivele muntoase si a formarii podurilor de gheata
• Vanturi puternice: nu se inregistreaza

Cadru natural

Teritoriul administrativ al orasului, in suprafata de 14.434 ha, este format din 4 localitati: municipiul Vatra Dornei propriu zis si trei localitati componente cu caracter rural (Argestru, Rosu si Todireni) si se desfasoara intre extremitatea estica a muntelui Suhard, extremitatea sudica a masivului Giumalau si jumatatea nordica a Masivului Calimani.
Municipiul Vatra Dornei se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica, una dintre cele mai interesante si mai pitoresti depresiuni din tara nostra. Mai exact, se afla la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna, catre care converg culmile montane din ce in ce mai coborite ale Suhardului , Mestecanisului, Giumalaului si Calimanilor.
Natura imprejurimilor cat si cea a locurilor este, prin peisajele unice, de o frumusete rara. Exista doua parcuri: parcul stabilimentului balnear cu suprafata de 50.3 ha amenajat cu alei si ingrijit dupa canoanele arhitecturii peisagistice, iar altul pe Runc.
Spre apus se afla muntele Ousorul de langa Dorna Candrenilor, care se aseamana prin forma sa regulata cu un con. In partea de rasarit a orasului se profileaza Barnarelul inalt de 1328 m. De pe culmea lui orasul apare ca o cetate, cu casele gramada, prin mijlocul carora curge raul Dorna.
Alte privelisti deosebite le ofera Pietrosul Bistritei (1792m.), terminat spre varf cu stancile care i-au dat si numele. Alt munte cunoscut este Giumalau (1859 m.) acoperit pana la altidudinea de 1600 m cu paduri, dupa care urmeaza jneapanul.
La poalele lui curge raul Bistrita, al carui curs urmandu-l cu privirea, ofera mai la vale perspectiva Raraului (1653 m) si a Pietrelor Doamnei (stanci inalte de calcar cu infatisarea unor ruine de cetate).
Din muntii Calimani se vad de pe varful Diecilor (1301 m.) in zilele senine platoul format de vf. Negoiu Unguresc (2081 m.) si vf. Pietrosul (2100 m.), precum si Calimanul Cerbului (2013 m.).
Frumusetile naturale ale Dornei continua si spre apusul orasului. In inima muntilor se afla depresiunea Poiana Stampei acoperita cu paduri de brad si pini, caracterizata prin solul mlastinos, dupa care urmeaza Magura Calului, una din cele mai inalte trecatori si se continua cu Bargaul (1300 m), constituit din varfuri izolate deasupra carora domina masivul muntilor Rodnei (2301 m – vf. Pietrosul Rodnei).

Flora și fauna

Vegetatia preponderenta in bazinul Dornelor este cea din familia coniferelor. Bradul creste pe povarnisurile abrupte ale muntilor si din pricina desimii razele soarelui nu se pot strecura pana la tulpina.
Flora in general este de natura alpina. La altitudinea de cca. 1550 m. creste jneapanul care se taraste pe pamant cu ramificatiile sale dese si incurcate; langa jneapan se afla tufisuri de afine, merisoare, salcii pitice, ienupari, pini si mai rara mesteceni. Flora caracteristica zonei subalpine dispune de vegetatii pe care le intilnim in zona muntilor marginasi ai Dornei.
Floarea de colt sau albumita, declarata monument al naturii creste pe stancile Raraului; bujorul de munte, dediteii, piciorul cocosului alpin, ciubotica cucului alpin, toporasul alpin, garofita, clopotei alpini, licheni etc. acopera suprafete intinse in muntii din imprejurimi. In rezervatia de la Poiana Stampei si de la Moara Dracului – Rosu, se intilneste un alt monument al naturii, floarea carnivora numita roua cerului.

In afara animalelor domestice crescute pe langa casele gospodarilor, muntii Dornelor adapostesc numeroase specii de animale.Intre acestea se afla si cerbi si caprioare (capra neagra si muflonul au disparut dincauza vanatului excesiv).
Exista apoi numeroase exemplare de urs, ras, lup, vulpe, mistret, jder, dihor, nevastuica, bursuc si vidra.Intre pasari nu trebie uitat cocosul de munte, cocosul de mesteacan, gainusa, iar intre pesti pastravul, lostrita, lipanul, mreana si cleanul. Datorita actiunilor de protejare a vanatului si de sanctionare a braconajului, fauna codrilor Dornei traieste intr-un echilibru acceptabil.
In loc de concluzie la sfarsitul acestui capitol, remarcam ca municipiul Vatra Dornei este asezat geografic intr-o regiune de munti si vai, cu pasuni si paduri de brad, iar caile de circulatie existente faciliteaza patrunderea in oras din orice parte a tarii.
Pentru oamenii bolnavi sau sanatosi dar obositi de munca unui an intreg, pantru tonificarea copiilor, statiunea balneoclimaterica Vatra Dornei este neintrecuta.

Muzee

Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică

Str. Unirii, nr. 3

0374.080.279

Marți-Vineri: 10:00-17:00 • Sâmbătă-Duminică: 10:00-14:00

Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei apare ca instituţie culturală de interes public în anul 1956. In momentul de faţă muzeul îşi desfăşoară activitatea în acceeaşi locaţie de 36 de ani. Este constituit din 2 secţii: Secţia de Faună şi Floră din zona Dornelor şi Secţia de Cinegetică din judeţul Suceava.
Exponatele de faună şi floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii de taxonomie, filogenie şi ecologie. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă : peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.
Diorama cu cerbul atacat de o haita de lupi iarna este unicat în România.
Flora zonei Dornelor este foarte bogată în specii. În expoziţii sunt prezentate specii rare, endemice, relicte glaciare.
Parterul muzeului prezintă colecţia cinegetică. Această expoziţie se justifică ţinând cont că peste 50 % din suprafaţa judeţului Suceava este acoperită de păduri care adăpostesc un vânat bogat în specii cu valoare cinegetică deosebită. Secţia începe cu un scurt istoric al vânătorii, apoi se continuă cu amenajări ce vin în sprijinul vânatului ierbivor pe timp de iarnă. Următoarea sală prezintă creşterea la cervidee, trofee de selecţie şi un interior vânătoresc. În vitrine sunt prezentate obiecte confecţionate din blănuri, coarne, picioruşe de căprior ce demonstrează modalităţi de valorificare a vânatului.
Este prezentat şi un interior vânătoresc realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani şi capete de căprior naturalizate.
Ultima sală este Sala Trofeelor unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne şi trofee de colţi de mistreţ, unele chiar medaliate.
În cadrul muzeului se organizează şi expoziţii temporare. În momentul de faţă, muzeul găzduieşte o expoziţie din lumea nevertebratelor.

Muzeul de Etnografie

Str. Mihai Eminescu, nr. 17 (Parterul Primăriei Municipiului Vatra Dornei)

Marți-Duminică: 11:00-16:00

Prima denumire a acestui muzeu a fost “Muzeul Ţării Domelor”, iar între obiectele expuse figurau piese de port popular, monete antice descoperite în zonă. arme vechi, instrumente muzicale arhaice.
În timpul celor două războaie mondiale, clădirea Palatului Comunal a fost distrusă de bombardamente, iar obiectele muzeului s-au risipit ori s-au degradat. Foarte puţine dintre ele au fost recuperate şi se află astăzi la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti: monete antice, arme şi fragmente de cămăşi de zale foarte vechi purtate mai ales de tătarii care au trecut prin aceste locuri în mai multe rânduri.
După Cel de-al II-lea Război Mondial clădirea Primăriei a fost renovată, iar muzeul a fost redeschis, tot la parterul acestei clădiri, la sfârşitul anului 1952, cu denumirea “Muzeul Vatra Dornei”. Acesta ocupa cinci încăperi şi deţinea atât obiecte care ilustrau tradiţiile populare, cât şi piese de vânătoare: capcane, obiecte din echipamentul vânătorilor, animale împăiate etc.
Către anul 1970, Muzeul Vatra Dornei a început să colecţioneze şi artă plastică: picturi şi sculpturi aparţinând unor artişti locali.
În anul 1972 a început separarea colecţiilor etnografice de cele care ilustrau vânătoarea şi ştiinţele naturii. Astfel, au luat fiinţă două muzee separate: Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi Cinegetică, (mutat într-o altă clădire) şi Muzeul de Etnografie, care funcţionează şi acum la aceeaşi adresă: strada Mihai Eminescu numărul 17.
După 1989, clădirea Primăriei Vatra Dornei a fost declarată “monument de arhitectură”, astfel încât Muzeul de Etnografie Vatra Dornei este găzduit de o clădire la fel de importantă pentru istoria Zonei Domelor ca şi obiectele păstrate de muzeu.
În prezent. Muzeul de Etnografie Vatra Dornei ocupă jumătate din parterul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. (monument de arhitectură) pe strada Mihai Eminescu, numărul 17.
În muzeul dornean pot fi văzute atât obiecte provenind din Zona Dornelor, cât şi din alte vetre folclorice importante ale Bucovinei, cum ar fi: Câmpulung Moldovenesc. Rădăuţi. Solca, Stupca, Frătăuţi, Drăgoieşti, Marginea, Păltinoasa, Mănăstirea Humorului, Izvoarele Sucevei etc.
Muzeul expune 1800 de piese, iar în depozitele sale se mai află, în conservare, încă 320 de obiecte. Acestea din urmă, foarte valoroase, sunt prea fragile şi prea degradate pentru a fi expuse permanent. De aceea, ele pot fi văzute doar cu prilejul unor evenimente speciale, când muzeul organizează expoziţii temporare.
Piesele sunt repartizate în 12 colecţii şi sunt expuse în nouă săli, fiecare din ele ilustrând un alt aspect al culturii populare: arhitectură, ceramică, obiecte de uz casnic din lemn, textile, (ţesături şi cusături de interior), mobilier, vestimentaţie populară, obiecte ceremoniale de nuntă, măşti, ouă încondeiate, obiecte din metal şi os, piese ilustrând meşteşugul plutăritului şi reconstituirea unei vetre de stână tradiţională.
Pentru fiecare dintre aceste colecţii, se disting, prin valoarea documentară următoarele piese:
• arhitectura este reprezentată prin macheta casei tradiţionale de Coşna;
• ceramica are ca reprezentare determinantă vasele de Rădăuţi smălţuite cu alb, unice în Europa, produse în atelierul binecunoscutei familii Constantin Colibaba;
• obiectele de lemn sunt dominate de valoarea celor două scafe săpate cu dălţi rudimentare în rădăcini de pin;
• între textilele ţesute se disting păretarele din nuanţe ale lânii nevopsite;
• mobilierul este reprezentat foarte grăitor de lăzile de zestre;
• la obiectele de port popular se distinge, ca unic în muzeele din Bucovina, costumul vechi al femeilor huţule (din Izvoarele Sucevei);
• ceremonialul nunţii este ilustrat, printre altele, de o cămaşă si un tulpan de soacră;
• principalele măşti, cunoscute in zona noastră, sunt reprezentate şi în miniatură, ca păpuşi, alcătuind alaiurile de urători;
• colecţia de ouă încondeiate are 300 de piese, reprezentând toate zonele etnografice din Bucovina;
• din metal sunt confecţionate baltagele, (ca accesorii de port popular şi nu ca arme sau unelte), iar din os se confecţionau cornurile de puşcă;
• plutăritul şi păstoritul au rezervate două săli speciale, în care se află unelte vechi, machete, fotografii, instrumente muzicale, vatra stânii etc.
Un punct de atracţie deosebit este constituit de cele trei odăi ţărăneşti amenajate ca la începutul secolului XX, în care au fost reconstituite cuptorul şi vatra tradiţionale, precum şi atmosfera specifică acelor vremuri.
În Muzeul de Etnografie pot fi admirate câteva obiecte ce aparţin artei populare contemporane, de inspiraţie tradiţională. Dintre ele se distinge sculptura “Palma lui Dumnezeu” sau “Legenda Urieşilor”, lucrarea aparţinând domnului profesor Ion Cruceanu, personalitate a culturii din Zona Domelor, fost muzeograf al Muzeului de Etnografie.
Muzeul de Etnografie Vatra Dornei are în medie anuală, 1318 vizitatori annual, mai mult de jumătate fiind elevi şi studenţi.

Casa de cultură

Casa de cultură "Platon Pardău"

Str. Gării, nr. 2

0374.372.767

Luni-Vineri 08:00-16:00

Casa de Cultură „Platon Pardău” din municipiul Vatra Dornei este centrul în jurul căruia se desfăşoara majoritatea activităţilor culturale din municipiu: expoziţii, spectacole de teatru, spectacole folclorice, vernisaje, etc.
În Casa de Cultură fiinţează, din anul 2002, o sala multifuncţională „Salonul Alb”, unde au loc simpozioane, dezbateri, şedinţe, microconcerte, lansări de carte, expoziţii de pictură, grafică, sculptură, ceramică, artă fotografică.
Tot în cadrul Casei de Cultură este şi sediul Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, dar şi al Fundaţiei Culturale „Dorna Dorului”, fundaţie în cadrul căreia fiinţează de peste 30 de ani Ansamblul Folcloric „Dorna Dorului”.

Vatra Dornei este o localitate cu vechi traditii in invatamant. Astfel prima scoala a luat fiinta inca din anul 1845 in Chilia, langa biserica cea veche ridicata de voievodul Moldovei Ion Teodor Calimachi. Primele cursuri au inceput pe 1 octombrie 1845 intr-o casa de lemn, cu 20 de elevi si un invatator pe nume Ion Talpariu. Scoala a functiont in acea casa de lemn vreme de 2 ani, din 1845 pana in 1847, cand a fost mutata din Chilia in centrul orasului. Prima scoala moderna a fost construita între anii 1895 – 1897 paralel cu constructia Palatului Comunal. Lucrarea i-a costat pe dorneni 30.000 de forinti
Conform ziarului cernautean “Desteptarea” în anul 1894 a fost construita scoala din catunul Argestru avându-l ctitor pe primarul Vasile Deac. În anul 1936 scoala a fost mutata în cladirea care poate fi vazuta si în zilele noastre. Scoala din catunul Rosu a fost inaugurata la 1 septembrie 1927 în locuinta unui gospodar, iar dupa 5 ani a dobândit sediul propriu.
Primul liceu din Vatra Dornei a functionat între 1924 – 1934 în cladirea construita de Fondul Bisericesc Român.
O dezvoltare spectaculoasa a cunoscut învatamântul dornean dupa anii 1950 când s-au înfiintat scolile numarul doi, trei si patru.
In prezent, la Vatra Dornei funcţionează 3 şcoli gimnaziale, Liceul teoretic “Ion Luca”, Liceul tehnologic “Vasile Deac” Liceul privat economic “Ţara de Sus”, iar în ce priveşte învăţământul universitar, în incinta Casei de Cultură “Platon Pardău” funcţionează o secţie a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” Cluj Napoca

Religia predominanta în rândurile a peste 80 la suta din populatia dornelor este cea crestina-ortodoxa. Primul lacas de închinaciune pomenit de cronicile timpului, a fost biserica din lemn de pe pintenul extremitatii estice a Muntelui Runc. Aceasta a fost ctitorita în anul 1678 de domnitorul Petru Ruset. O alta biserica ortodoxa de seama în istoria dornenilor a fost cea ctitorita de domnitorul I.Th. Calimah în anul 1749 lânga schitul din Chilia Dornei. Cronicile retin despre ea ca a fost si leaganul învatamântului dornean. În anul 1868 aceasta biserica a fost demolata si donata parohiei ortodoxe din Poiana Stampei, care la rândul ei a donat-o în anul 1884 credinciosilor ortodocsi din satul Moroseni, care au îngrijit-o si o îngrijesc si în ziua de astazi cu respect si credinta.
Dupa desavarsirea Marii Uniri din anul 1918, în timpul primariatului lui Petru Forfota, comunitatea ortodoxa a dornelor a hotarat sa înalte un lacas de cult onorabil, pe locul unde se afla biserica ctitorita de domnul Petru Ruset. În proiectul dornenilor creat de arhitectul autodidact Nicolae Maxim, viitoarea biserica trebuia sa concureze prin frumusete si dimensiuni, edificiile de cult ale diverselor confesiuni existente în Dorna acelor vremuri. Biserica ortodoxa construita pe platoul pintenului estic al dealului Runc de domnul Petru Ruset, a fost refacuta dupa primul razboi mondial si mutata în anul 1939 lânga imobilul Casei de Odihna a Fondului Bisericesc. (Acest edificiu fusese construit la Vatra Dornei din porunca Mitropolitului Bucovinei Vladimir Repta, în anul 1913 pentru preotii din Mitropolia al carei pastor era si adaposteste în prezent sediul Sucursalei Miniere Bucovina).

Biserica Nașterea Maicii Domnului

Scopul mutarii vechii biserici a urmarit liberarea platoului de pe Runc, în vederea construirii – la sfatul aceluiasi înalt erarh, cu concursul primarului Petru Forfota si a tuturor dornenilor – a unei biserici demna de importanta urbanistica si turistica a orasului Vatra Dornei. Biserica de lemn relativ spatioasa, a dainuit lânga Casa Vladimir pâna în toamna anului 1954, când printr-o înscenare tipic comunista, a fost mistuita de un incendiu. Întreaga constructie s-a prefacut în cenusa dar, dupa stingerea ultimilor taciuni, rascolind prin resturile carbonizate, enoriasii au gasit intacta si neatinsa de foc o Icoana a Maicii Domnului, care a fost instalata în lacasul parasit al bisericii reformate, construita în 1913 si parasita de enoriasii sai în timpul celui de al doilea razboi mondial. Aceasta biserica de la capatul vestic al strazii Mihai Eminescu a fost refacuta în anii 80-90 ai secolului 20 si a primit hramul Nasterii Fecioarei Maria si a fost sfintita drept lacas a al cultului ortodox. Icoana recunoscuta de clerici ortodocsi de renume ca fiind facatoare de minuni, se afla expusa în aceasta biserica si azi, constituind un important obiectiv de pelerinaj pentru credinciosii ortodocsi din Dorne si pentru turistii din tara.
“Noi cei ce am început să clădim, vom trece prin valurile timpului cu speranţe şi credinţa în Dumnezeu, iar odată cu speranţa, vom păstra şi gândul cel bun din Ziua Împlinirii”. Lucrările Catedralei Sfânta Treime au început pe 11 aprilie 1991 sub motto-ul de mai sus, după multe greutăţi şi piedici, întrucât forţele întunecate ale holocaustului roşu erau încă vii şi lucrau suversiv, punându-ne multe piedici şi reclamându-ne la colegii lor de întunecime…şi fără să mai aşteptăm de la aceştia autorizaţia am început lucrarea fiind convinşi că vom reuşi cu ajutorul Sf. Treimi. S-a început doar cu o sută de lei, donată de o văduvă pe numele Maria din Iaşi, venită la tratament. Banul văduvei s-a înmulţit, credinţa dornenilor s-a întărit, toţi cei iubitori de Dumnezeu, de ţară şi de Biserică au contribuit şi în cele din urmă, împreună am izbutit. Catedrala s-a construit cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor, primar fiind atunci D-l ing. Macovei Alexandru, iar viceprimar D-l ing. Nadolu Iulian, care au fost de partea noastră de la început şi până la sfârşit.

Catedrala Sfânta Treime

Edificiul a fost proiectat de arhitectul Bratiloveanu Gheorghe şi de inginerul Gemeniuc Gheorghe. Lucrările au fost săvârşite sub păstorirea Preotului paroh dr. Mihai Valică, care avea atunci, când şi-a asumat această responsabilitate, 33 de ani. O cifră simbolică având în vedere, că această măreată Catedrală este închinată Sfintei Treimi. Inginerul Hopulele Gligor Aurel a condus lucrările. Tot el a executat personal partea de zidărie, cofraje şi structură, în proporţie de peste 85%, susţinut cu multă dăruire de maistru constructor, consilier bisericesc Arabu Mircea, precum şi de alţi consilieri, credincioşi şi credincioase, care sunt menţionaţi în cartea de onoare şi de ctitorie a Catedralei. Înscrie-i Doamne şi în Cartea Vieţii din ceruri! Demisolul Catedralei a fost sfinţit pe 13 septembrie 1998 iar pictura şi spaţiul liturgic de sus (din Catedrala) au fost sfinţite pe 22 septembrie 2002. 1.2. Date arhitecturale Edificiul are o lungime de 40 de metri lungime, 11 m lăţime la naos şi 16 m la abside şi 40,28 m înălţime. Are şapte turle simbolizând cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii, cu 13 cruci (12 în cinstea celor 12 Apostoli, iar una -de pe frontonul Catedralei, din marmură albă- în cinstea Prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi Pururea Feceoarei Maria.
Cele două turnuri de la intrare sunt orientate la 45 de grade, simbolizând braţele părinteşti ale Sf. Treimi, care aşteaptă şi primeşte cu braţele deschise pe toţi cei ce vin la Biserica. Demisolul general serveşte ca paraclis, închinat Cuvioasei Paraschiva, spaţii culturale, bibliotecă, sală de lectură şi librărie religioasă, expoziţie de icoane, precum şi utilităţi diaconal-filantropice, prăznicar şi alte utilităţi liturgice. Catedrala este compusă dintr-o succesiune de spaţii care respectă stilul tradiţional al Bisericilor româneşti: pridvor deschis, pronaos, naos şi altar, cărora li se adăogă încăperile adiacente pentru proscomidiar şi diaconicon. Naosul este încoronat cu o turlă sveltă, concepută pe arce moldoveneşti, specifice arhitecturii religioase din Moldova. S-a prevăzut deasemeni, ocniţe, firide, contraforţi, cornişe, socluri masive, înscrise toate în limbajul structural al goticului moldovenesc. Este contruită din cărămidă şi acoperită cu tablă de cupru. Are şi rol de adăpost antiaerian. A fost pictată de prof. Bogdan Mihai Mociulschi şi de pictorul Robert George Bulgariu.
 Pictor Mihai Mociulschi
• A pictat peste 10 biserici şi 2 catedrale (ex. Catedrala din Deva, Biserica \”Popa Nan\” din Bucureşti)
• Restaurator de monumente istorice, cu activitate intensă cu precădere în Provence (Franţa)
• Medaliat pentru lucrări Orange şi Mornas
• Autorul unei expoziţii de pictură şi de icoane la Versailles
• Participant la Expoziţia Internaţională RELIGIO 1997, Paris
• Membru al Comisiei de Pictură Bisericească a Patriharhiei Române
Pictor Robert George Bulgariu
• A pictat împreună cu Prof. Mihai Mociulschi toată suprafaţa de pictură din Catedrală, ajutaţi şi de cei ce sunt menţionaţi în pisanie
• A repictat integral demisolul Catedralei, a pictat casa scării spre clopotniţă, împreună cu soţia sa Nicoleta Bulgariu
• A pictat Capela „Sf. Vasile cel Mare” de la spaţiile diaconal-filantropice de la Christiana (fosta Mineră) şi Capela Cv. Parascheva din cimitirul cu acelaşi nume
• A fost elevul Prof. Mihai Mociulschi
• “Este un talentat pictor, care cu smerenie şi răbdare redă prin pictura sa, în culori tainice şi vii icoana Împărăţiei lui Dumnezeu în Bisericile pe care le pictează” – a  consemnat parohul Catedralei Sf. Treime, pr. prof. dr. Mihai VALICĂ

Biserica de pe Negrești

Datorita expansiunii administratiei austro-ungare – la sfarsit de veac XIX – în teritoriile ocupate cu sila, a crescut mult si numarul colonistilor care au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova posibilitati ideale de a face negot si de a se remarca în dezvoltarea mugurilor noii societati capitaliste. Acest fenomen a stimulat construirea unor lacase de cult în stare sa satisfaca si exigentele religioase ale altor nou veniti, care aveau alte convingeri religioase decât cea traditionala ortodoxa.
Intre acestea amintim biserica lipoveneasca de pe strada Negresti remarcata într-o gravura de epoca. În prezent imobilul acestei biserici constituie obiectul unei dispute patrimoniale între cârmuitorii a doua confesiuni crestine.

Biserica „Sfinţii Chir şi Ioan”

Biserica ortodoxă „Sfinţii Chir şi Ioan” situată în curtea Spitalului municipal Vatra Dornei, construită în anul 2009 prin efortul preotului Cristian Agavriloaei, are hramul pe data de 31 ianuarie.

Templul evreiesc

Templele evreiesti de pe strada Luceafarul si cel de pe strada M.Eminescu au fost edificate – primul la sfârsitul de secol 19 iar al doilea în anul 1908, la sugestia administratiei imperiale de la Viena si a proprietarului bailor, deoarece numarul evreilor care veneau la tratament în Vatra Dornei crestea de la an la an. Potentialul de afaceri existent la Dorna i-a determinat pe multi evrei sa se stabileasca în aceasta localitate si asta a marit considerabil componenta comunitatii de rit mozaic.
Legat de raporturile între comunitatea bastinasa româna din Vatra Dornei si comunitatea mozaica, este ilustrativ un episod dramatic petrecut în anul 1894: crestinii ortodocsi din fostul Ocol al Câmpulungului au declansat o revolta împotriva negustorilor evrei de rachiuri sintetice, daunatoare sanatatii. În amintirea acestei miscari care s-a soldat cu parasirea bauturii alcoolului de o mare parte a populatiei, a fost ridicata la baza dealului Runc, lânga biserica Nasterea Maicii Domnului, într-o gradinita frumos amenajata, o cruce de piatra pe care s-a sapat inscriptia: \”în amintirea prasirii beuturii alcoolului – 1894\”. Aceasta cruce – monument unic în lume – a fost distrusa de autoritatile comuniste în anul 1960.

Biblioteca Municipală "G. T. Kirileanu"

Str. Mihai Eminescu, nr. 56

0372.748.362

Luni-Vineri: 08:00-16:00

Anul inființării: 1901
Istoric:
• 1901 – Primarul patriot Vasile Deac construieşte PALATUL NAŢIONAL ROMÂN – viitor sediu al BIBLIOTECII PUBLICE. În trei camere de la parterul Palatului Naţional s-a organizat ”Cabinetul de cetire” (1.000 de volume în limba română primite prin donaţie);
• 1914 – O parte însemnată a fondului de carte a fost dată în păstrare către gospodăriile populaţiei, iar clădirea intră sub efectul rechiziţiilor de război;
• După război biblioteca, dispunând de cărţile ce au mai putut fi recuperate, a fost instalată în spaţii improvizate;
• În perioada interbelică, clădirea suferă daune mari, fiind devastată de trupele germane aflate în retragere. Refăcută, spaţiile bibliotecii au fost folosite în diferite scopuri, inclusiv învăţământ şcolar;
• 1975 – Clădirea îşi reia destinaţia iniţială, cea de bibliotecă publică;
• 1992 – Biblioteca primeşte denumirea ”G. T. Kirileanu” (personalitate dorneană cu vastă cultură umanistă, fost bibliotecar al casei regale;
• 2001 – Biblioteca şi Palatul Naţional Român sărbătoresc CENTENARUL;
• 2011 – 110 ani de lectură publică la BIBLIOTECA ”G. T. KIRILEANU” Vatra Dornei.
Biblioteca deţine 6 calculatoare cu acces la internet, are sală de lectură, oferă servicii de împrumut la domiciliu, referinţe bibliografice, bibliografii, reproduceri, scanări, copiere, organizează evenimente culturale, lansări de carte, expoziţii.
Informații colecții:
• Carte românească: 63743 u.b.
• Carte străină: 1124 u.b.
• Colecţii audio video: 40
Categorii de utilizatori: Toate categoriile socio-profesionale
Documente necesare obţinerii permisului de utilizator: Carte de identitate
Nu se percep taxe.

Kozieglowy

Polonia

06.12.2006

Proiecte şi acţiuni desfăşurate în colaborare
• Acţiuni culturale
• Schimburi de experienţă privind implementarea proiectelor europene
• Acţiuni de tip People to people
• Zilele Municipiului Vatra Dornei / Zilele Kozieglowy

Floreşti

Republica Moldova

29.06.2006

Proiecte şi acţiuni desfăşurate în colaborare
• Acţiuni culturale
• Acţiuni de tip People to people
• Zilele Municipiului Vatra Dornei / Zilele Localităţii Floreşti

Yasinya

Ucraina

26.09.2007

Proiecte şi acţiuni desfăşurate în colaborare
• Acţiuni de tip People to people